Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 29 septembrie 2012

Video: Nuntă cu har la Topraisar
































 Nuntă cu har  la Topraisar

      Pe 22 septembrie 2012,  nepotul meu, Mădălin Anton  a făcut nuntă  la Topraisar. De la Iași  ne-am deplasat  două familii, rude:  familia  mea Anton  Vasile   și Maria   și ginerele, avocat Pascal Marius Iulian cu fiica mea Anca  Pascal. 
              După un drum de 500 de kilometri  ne așteptam la o nuntă obișnuită, la sat, la care  veneam   din ,,obligație” și  la care  mă gândeam că  mă  voi plictisi și am să-mi     omor timpul în discuții elitiste cu   un pahar de vin.  Aveam să mă  înșel.   
           Mă așteptam  la o nuntă  anostă, dar avut cea mai plăcută surpriză  să asist  la   un adevărat spectacol. Scena,  atmosfera, scenariul  și scenografia  nunții  aveau să-mi răstoarne viziunile mele pesimiste.                                                       Fie că nunta s-a transformat, în prezent, în nuntă-spectacol, fie că  organizatorii au inițiat o asemenea  surpriză,  m-am simțit ca la o mare sărbătoare  -   o serbare cu  cântec, dans profesionist  și pantomimă  reușită,  improvizată ad-hoc.  
               O seară minunată,  o nuntă reușită  mi-a rămas  întipărită pe retină și în memorie. Ce seară  minunată!   

O atmosferă superbă,   provocată parcă instant de starea de spirit generală   de fericire a invitaților pe care numai anumite  momente rare, acele momente de har,  în care   este „prinsă”  o comunitate în înlănțuirea ei dionisiacă a  uitării de sine   și a  bucurii vieți, le poate genera.  De ce nuntă cu har și nu cu dar?  O dispoziție naturală de voie bună și bună dispoziție, fără nimic fals, fără invidie  și prefăcătorie,  o trăire a   momentului  ca o adevărată grație divină. Cel puțin așa  am perceput eu acele momente. Nu, nu  eram în stare euforică ca să văd totul  în roz. Nu-mi puteam permite să beau până  la starea de  la vie an rose, cum spun francezii,  fiindcă urma, a doua zi să conduc alți 500 de kilometri până la Iași. Așa că  toată noaptea   am   pupat paharul în care mi-am pus, ca francezii, une goutte de vin.                        Vinul  îl  cunoșteam  bine, era   vin de   din podgoria mea;  în acel moment  însă  mi s-a părut  a fi  bestial. Părea că și-a dezvăluit toate aromele  și toate  calitățile, la fel  ca vinul, de la urmă, de la nunta din Cana Galilei, când Isus a făcut  prima minune, transformând apa  în cel mai bun  vin. Un singur regret mă încearcă, anume că n-am   putut bea mai mult. Acasă  nu  mi s-a  mai părut la fel de bun ca cel de la nuntă.                          
   Un sentiment de    comuniune cu omenirea și  cosmosul  părea să fi prins comunitatea  nuntașilor de la căminul cultural din Topraisar.   Toți  parcă trăiau  acel  sentiment de comuniune  generală, cum ar spune Adler,  în care bucuria momentului dă   sens  vieții. O energie  tinerească de sentimente  erotice, nevăzute și nepercepute  de nimeni,  dar trăite   de fiecare,  păreau să plutească în sala de nuntă. Poate  prezența tinerilor genera această   plăcută  și benefică energie  erotică. Era,  ca și cum   natura  umană, în acele momente,  ar fi dat  în floare.       
   Poate că această trăire,  în armonie   și  comuniune dionisiacă, constă  fericirea vieții  umane.                                                         
  Mai întâi a deschis  invitația la dans un grup de dansatori adolescenți din Topraisar;  apoi a urmat surpriza pe care Mădălina,  sora mirelui    i-a făcut-o fratelui său  și cumnatei sale  -   mirelui Mădălin  și  miresei Ana.    Mădălina a  intrat ca amatoare în costum o și pași de   dans    oriental. Părea să fie o scenă  anostă  - un dans de rutină,dar…  a fost  doar o mică farsă,  o inducere în eroare  a  nuntașilor.

La scurt  timp   și-a făcut   intrarea  în scenă  dansatoarea  din buric,   profesionistă  Carla  care a făcut marea senzație  a  nunții și a fost surpriza promisă   de Mădălina    – miza   spectacolului  nunții.                                         
A urmat, apoi  dansul miresei și  cântecul „Ce seară minunată”, interpretat  în stil   karaoke    de Mădălin și Mădălina, secondați  de   guristul  formației  muzicale.                   
 După dans și   muzică   pentru toate vârstele   și toate gusturile,  un  grup  de tineri  adolescenți, în frunte  cu o adolescentă blondă,  a improvizat  într-un dans pantomimă  - dansul găinii.  
  La final, ca la fiecare nuntă,  ritualul   tortului miresei în care   mirele și mireasa se străduiau să se  delecteze reciproc cu  tort au generat alte  momente de râs  și  voie bună.         
 Sfârșitul  nunții a fost, ca la orice nuntă, cu  ritualul  „dezgătitului miresei” și toastul de final.
 Nunta cu har de la Topraisar  a nepotului  meu Anton Mădălin   m-a impresionat la modul sublim, în sensul că, fără  avea  opulența marilor   învârtiți   ori  a politicienilor îmbogățiți peste noapte, a  generat acel sentiment de comuniune generală și de fericire  fulgurantă, arareori întâlnit la români.  I-am  spus  Angelei, soacra mare, că mi-a plăcut mult nunta - totul  - aranjamentul, scena,  scenariul și  tot  spectacolul. „Știi, i-am zis, Dumnezeu le dă oamenilor,  astfel de momente unice în viață,  după suflet. Și cred că Mădălin  are un suflet mare.”                                         
Vasile  Anton,Iași, 29 septembrie 2012                                          





duminică, 9 septembrie 2012

Video: Muzică, dans și poezie în orașul marilor iubiri



             Aproape de teiul lui Eminescu, în fiecare duminică,    la Iași, parcul Copou este animat de tineri care  își  consumă energiile  în muzică, dans și  poezie. A trăi „farmecul vieții" în  muzică, dans și poezie este o plăcere fizică, psiho-mentală și spirituală pe care fiecare generație  de tineri o repetă. Azi  în admirația  și aplauzele celor de vârsta a treia.  Farmecul vieții, atât de bine surprins de Eminescu la numai 16 ani, în poemul  „Amicului F.I.",  îl face, încă din adolescență,  genial.
 „Dar  tot amice nu voi uita
Acele doruri tainice, sfinte
Farmecul vieţii, îl ţii tu minte?
Cum şoptia dulce, deşi minţia.''
(M. Eminescu - Amicului FI)
Cine nu a trăit la timp farmecul vieții nu-l va mai trăi niciodată.                        
                            Carpe diem!  Trăiește-ți clipa!   
Vasile Anton, Iași, 9 septembrie 2012 







Lebedele de la Cetatea Făgărașului


Video: Lebedele de la Cetatea Făgărașului


          În drum , spre   Tabăra de creație de la Avrig, am oprit o clipă  la  Făgăraș, la Cetate, unde am admirat lebedele  albe și negre. Paradoxal, nimeni, absolut niciun român nu a  atentat la viața  lebedelor. Poate că vienezii le-au mâncat chiar ei  și au dat vina pe români... , occidentalii  ăștia  aroganți  și ipocriți!
http://filosofie-si-literatura.blogspot.ro/2012/09/lebedele-la-cetatea-fagarasului.html







miercuri, 5 septembrie 2012

Dictatul de la Bruxelles împotriva Democrației române

       

            Readucerea  la Cotroceni al lui Traian Băsescu,  prin Dictatul de la Bruxelles al lui Barroso  și butoiului de bere bavareză - Angela Merker,  cu concursul gheșeftarului ambasador SUA,  a avut drept scop  obligarea României, prin semnătura Demisului de la Cotroceni, să adere la Zona Euro.                                                                                                                                            
        Bulgarii  au amânat, știut fiind faptul  ce costuri imense înseamnă  pentru  o țară cu o putere economică  mică, aderarea la moneda Euro.                                                                                                                     
        Pe noi, Băsescu  ne va vinde și noi  vom sărăci  și mai mult . Trebuie să-și plătească  scaunul de la Cotroceni  obținut  prin Dictatul de la Bruxelles.                                                                                                                 
         Lui  nu-i pasă,  căci  doar   n-o să plătească  Băsescu,  eba,  Videanu, Udrea și toată  clica  portocalie, ci noi vom plăti.

Vasile Anton, Iași, 5 septembrie 2012     

duminică, 2 septembrie 2012

Cum să alungi hoții din țară?!





Cum să lungi hoții din țară?
Cu   mioriticii conducători, ei înșiși hoți?!
Eminescu l-a chemat pe Țepeș ca să-i piară,   
Dar hoții s-au clonat,  în clan - fanarioți!

Cum să alungi  hoții  din  țară?
Când procurorii îi apără  pe hoți,
Iar  judecătorii,  în delir, condamnă
Un popor ce  vrea dreptate pentru toți.

Traian Băsescu  are minte - doar pentru el!
Mic ca marinar-conducător,  dar mare pehlivan,
Scursură  comunistă - adus via Bruxelles,
S-a strecurat, tiptil, la Cotroceni, cu mers de șobolan!

 În vreme ce poporul fierbe de mânie,
Flămând și păcălit  de marinar,
Lui nici că-i pasă și face cununie
Ebei  -  făcută de tătic -  parlamentar.            

Astfel, el,  păcăliciul României - mare hoț,
Ajuns și  președinte și   aristocrat
Nuntă mare îi  făcu –  de...,  boier  cu moț,
Moțatei  eba! Ce  parvenit, cer  scelerat!

La  nunta ebei  fu  invitat și Cioabă rege
Că doar  la pegra neagră ața  îl trage
De  români nu-i pasă,  poate să-i renege!
Căci  pe el  doar  pegra îl atrage!                                   
               

Sunt tot mai  pesimist, statul român- ca stat de drept,
E doar o vorbă-n vânt -  faină  poveste;
Când la cârma țării se află  un nedrept,
Pus de străini -   România  colonie este!

Istoria se repetă - ce belea!
În veci nu vom scăpa - ipocrizia socială
Scuipă pe cel drept, iar pe nedrept îl vrea 
Sus, și-i  tolerantă cu hoțul… la-mpărțeală.

Cum s-alungi hoții din țară?
Cu   mioriticii conducători, ei înșiși hoți?!
Eminescu l-a chemat pe Țepeș ca să-i piară   
Dar hoții s-au clonat,  în clan - fanarioți!       

Vasile Anton, Iași, 2 septembrie 2012