Faceți căutări pe acest blog

vineri, 12 aprilie 2013

Sonet 1 ( Iubire - Mariei, cumintea mea nevastă)



Când te-am văzut întâia  dată
Nici nu știam prea bine ce-i cu tine
De unde-ai apărut frumoasă fată!...
Ce vânt te-aduse în sat la mine?!

Ursita vru să ne vedem atunci  întâia oară,
Dar te știam!  - în vis  mi-ai apărut odată…
Ca Narcis mă-ntrebam – de-mi ești o surioară,
Și-ai fost,  de providență-mi destinată?!

Un coup de foudre - miracol colosal,
Ce joc cuantic ne-a unit ființa?!
Asemănarea în oglindă -  în chip fatal
În unu androgin  ne-am regăsit credința.

Unu-n pereche  eu cred că  e iubirea
Un joc al  sorții - bătrân ca omenirea.   

       Vasile Anton Ieșeanu, 12 aprilie 2013, Iași  

Un comentariu: